cadastre

A tolerenza permette à una stata di cadastra

L'issueu di e tollerà hè summamente cumplicatu, quandu avemu pruvatu d'appricà à i prucessi cadastral surveying. U prublema hè simplicità, è un ghjornu parlava cusì Nancy, se un solu vulete cunnosce u criticu di a precisione di un squadra; però si diventa cumplessu quandu integrata in una dimarchja di régularisation di tenure tarra è Tolerance deve dumandà rivolti formuli chi purtau a diversi mètudi log.

Diventa guasi insostenibile se a regularizazione implica l'integrazione di u registru immubiliare, induve truvate documenti misurati cù vechje pratiche chì a veracità hè dubitabile. Hè cusì u casu di e pruprietà chì sò state misurate dicendu:

... da u mountaintop The Botijas (chì cima?) ... finu à u paisolu di La Majada (ciò chì circa tuttu ciò chì locu?) ... doppu u stradellu s'è (chì, s'è u fiume, hè cambiatu nantu à tempu ?) ... piglià a strada da l'arbre quebracho (un arbre ùn hè più esiste), è aghju smoked three cigar à u cantonu di vicente ...

imaghjini In questu sensu, una differenza deve esse fatta trà a precisione di a misura è a tolleranza di u metudu di sondaggio. A cosa più difficiule di questu hè chì parechje volte i metadati di l'indagine ùn cuntenenu micca u cuntenutu di i metudi aduprati è hè ancu più difficiule se l'infurmazioni estratte da i documenti di registrazione ùn sò micca state classificate in modu tale da pudè esse tabulatu o parametrizzatu per grandi quantità di dati. dati. Quì ti sparte cun voi cumu un ghjornu avemu travagliatu cù un casu cusì, forse à un certu puntu serà utile à quelli chì venenu à Google dumandendu "informazioni catastrali" è sdrughjendu nantu à u buttone "ricerca" li porta à sta pagina. .. ancu s'è infine Realize chì ùn hè micca cusì simplice è chì ci hè assai frustrazione davanti.

U prublema era di decide cumu entre in u prucessu di regularizazione è di titulu, se u minimu avemu avutu era u tempu. Ci sò stati diversi metodi di indagine è un flussu di travagliu duvia esse definitu versu a regularizazione massiccia di e prupietà in modu chì una tendenza era necessaria à seguità è automatizà alcuni calculi chì u sistema puderia fà per chì a classificazione da i tecnichi legali sia più rapidu è a priorità di a rettificazione in u campu o l'analisi di l'armadiu da i tecnichi di l'armadiu avianu criteri chjari.

In i Toleranzi in e diffirenzi di e duminii.

  1. A precisione di a misura.

A precisezza di a medità hè u gradu d'incertezza chì esiste entre a realità fisica è u mudellu gràficu, è questu hè ligatu à u metu di a storia.

imaghjini In questu casu, sò state aduprate diverse metodulugie d'indagine, dunque era necessariu marcà un parametru di precisioni accettabili. Ancu se devu ricunnosce, era una uscita ubligatoria perchè a legge diceva chì u Catastru Naziunale duverebbe creà una norma tecnica induve rende ufficiali sti aspetti ... chì era quasi quattru anni fà è ùn l'anu sempre fatta.

Quantità Precisiones

  • Per u metudu di a storia photo identification, a rapprisintazione di cunfini è edifizii, a precisione grafica hè quella chì permette a lunghezza di l'assi semi-maiò di l'ellissi standard relativa trà dui punti nantu à a carta cadastrale in cunsequenza di a precisione di i punti per esse più chjuca o equivalente à a radice quadratu di duie volte u pixel, in questu sensu a radice quadrata di 2 × 20 cm era cunsiderata per e zone urbane è urbane, per a zona rurale a radice quadrata di 2 × 40 cm. (Questu currisponde à +/- 28 cm in zone urbane / urbane è +/- 57 cm in zone rurali). Si trattava di un output chì era adupratu in u travagliu fattu cù ortofoto fotointerpretazione chì avia un pixel di 20 centimetri, volu à 10,000 piedi, è stimava precisioni assolute di 1: 2,000.
  • Per u metudu submetric GPS survey era cunzidatu 0.36 mts; questu hè appiicatu à i travaglii realizati cù l'equipaggiu di dual frekwenza è chì a presuia hè presumintata di essa metrica.
  • Per u metudu misimetria GPS Survey 0.08 hè stata cunsiderata mts; hè stata appiicata à u travagliu fattu cù a stazzione tutale è a georeferenzata cù gps punti di precisioni di centrifugazione.
  • Per altri metudi di surveying misura diretta hè stata cunsigliata dapoi a precisione di fàbrica di i strumenti rispettivi; quì aghjunghjia l'encuinzoni cù i teatoliti cumunitali è georeferenzati cù punti di precision gps subcentimètrica.
  • Per i metudi di scuperte in quale i medichi cumminati direttu è indirettu era cunsideratu u menu precisu.

A tolerancesi trà l'area calculata è l'area di documentu.

libri di registrazione Questa toleranza hè definita per adopra una misura fatta cun un accuratoghju menu pruduttu com'è accettable.

Riguardu à questu, a lege di a pruprietà immubiliaria di stu paese era stata preparata "cum'è" è ùn ci era manera di fà cambiamenti, salvu chì u Catastru Naziunale hà fattu l'ufficiale di u standard tecnicu sopra citatu. Tuttavia, in a lege ci era almenu trè articuli ligati à a tolleranza.

L'articulu 33 ... hà riferitu à a priorità chì l'area cadastrale hà nantu à l'area documentaria, quandu e fruntiere ùn sò micca cambiate. Questu articulu dice chì quandu ci hè una differenza trà l'area cadastrale è l'area documentaria, è i limiti ùn sò micca cambiati, l'area cadastrale avrà priorità.

Articulu 104 ... una tolleranza di più di u 20% di a superficia hè stata citata, questu si riferisce specificamente à i tituli di riparazione. Questu articulu hà dettu chì i documenti di rimisurazione chì riflettenu e differenze di area sopra u 20% di a zona uriginale registrata ùn saranu micca accettati.

Articulu 49 ... riferitu à a tolleranza permessa in u Regolamentu di Misurazione Catastale, induve u marghjenu deve esse stabilitu. À questu puntu hè induve a legge hà dettu chì u Catastru Naziunale deve creà un documentu normativu induve stabilisce tolleranza è intervalli di precisione per i diversi metudi di rilevamentu cadastrale.

Dunque, per u sistema di l'informatica per risolve u prublema, o almenu avvistà, avemu ricursu à una formula chì puderia calculà un intervallu di tolleranza è alzà una bandiera dicendu: "Attenzione, l'area di misurazione di sta pruprietà hè fora di intervallu. "u margine di tolleranza in quantu à l'area documentaria"

A tolerenza hè stata espressa in furmula T = q √ (a + pa), pigliatu da un studiu di un documentu chì in questu momentu ùn pudite micca truvà nantu à a tela ... unu di questi ghjorni l'aghju trovu.

"T" hè indicatu in metri quadru, chì sia a zona tolerable trà a misura è l'area documentale.

"Q" hè una fattore incertezza chì sprime a precisione desiderata. Stu fattore hè adupratu per definisce certi parametri cume l'area cresce è si ottiene basatu annantu à testi di campionamentu, pò esse adupratu da 2 à 6, è hà u scopu di ponderà a relazione di e zone in e zone chjuche, urbane o urbane. rurale.

A hè spressu in metri quadru è currisponde à a zona calculata, hè stata vinuta da a misura di u campu è calculata nantu à u cartulare finali.

"√" si riferisce à l'arbascula di quadru

"P" hè un fattore d'aghjurnamentu chì passa da 0 à 1, è hà da fà cù a criteri d'acceptació chì ponu esse datu à e tecniche di misurazzioni o ducumintariu referenze s'è vo avete cum'è un campu di un'epuca acre lu mètudu log e lu liveddu di u prugressu chi avia u sistemu iscrizzione trà cambiamenti in libri, o Milestones riformi fiche notarial hè cunnisciutu , questu puderà ancu esse parametritzatu, più di vede à 1, a più affidabilità pudete esse in a documentazioni.

Per parceli urbani o rurale cù un spaziu à uguali o menu di 10,000 m2 q = 2

Per i terreni cun area più grande chì 10,000 m2, q = 6

P = 0.1

I prugrammatori anu sappiutu fà un script chì currianu in 11 minuti à un sistema di più di 150,000 pruprietà. I risultati à u livellu graficu eranu interessanti, postu chì era pussibule cunnosce e tendenze in e zone induve a tolleranza era più accettabile è almenu u prucessu di titrazione puderia esse priorità. Dopu questu, un prucessu di classificazione è opinioni di regolarizazione sò stati realizati induve sò stati inclusi i dui prufessiunali di e zone cadastrali è legali, ne parleremu un altru ghjornu.

Ammatula ca cci fumava durò un coppiu di ghjorni, pè ghjunghje sin'à sta decisione, ci tocca à ricunnosce chì i stituzioni chì cuvirnari prucessi régularisation in tenure terra avissi a pigghiari passi ferma à formalize standard tecnicu di accettazione pruduttu ... a data, mi pari chì ùn fate micca stu documentu solu sforzu.

Golgi Alvarez

Scrittore, ricercatore, specialista in Modelli di Gestione di u Territoriu. Hà participatu à a cuncepimentu è l'implementazione di mudelli cum'è: Sistema Naziunale di Amministrazione di Proprietà SINAP in Honduras, Mudellu di Gestione di Municipalità Conjunte in Honduras, Modellu Integratu di Gestione di Catastru - Registru in Nicaragua, Sistema di Amministrazione di u Territoriu SAT in Colombia . Editore di u blog di cunniscenza Geofumadas dapoi u 2007 è creatore di l'Accademia AulAGEO chì include più di 100 corsi nantu à temi GIS - CAD - BIM - Digital Twins.

Artìculi Related

2 Comments

  1. Interessante per quelli di noi chì travaglianu in u campu, aghju pigliatu assai, vi ringraziu.

  2. interessabte, pensu chì hè a più crescente per piglià a dati in u campu è appricàhom cù questa formula in u gabinariu, crede chì vi sirve cum'è un moca per l'insinzione di cadastra. ringraziu

Lascià un cumentu

U vostru indirizzu email ùn esse publicatu. campi, nicissarii sò marcati cù *

Torna à u buttone di prima