AutoCAD-AutoDeskPer Stranieritopografia

Custruing Traverse cù AutoCAD è Excel

indicazione è distanza stampaÀ a dumanda di un alumnus chì sbapà a classe, risposta à una quistione nantu à a custruzione di linii poligonnali in AutoCAD.

In questu casu avemu un tavulinu, in a prima colonna avemu i stazioni, in u secondu i distanzi in metri è a terza colonna cuntene i corsi.

Puderemu, avviamu a custruiri a poligonal, avemu verificà l'errore di quistione è, finalmente, parlarà di a carta di cursu.

1. Inserite cuscinetti è distanze manualmente.

A nomenclatura chì AtuoCAD accetta à migrarà a dati hè ciò ch'è sapemu cum'è coordina polarica (distanza è porte) in u formatu seguente:
@ distanza <N / S scelta d minuti ' seconde "E/W

I valori @, d, '," sò solu nomenclature chì u sistema necessita per interpretà e dati

U N / S è E / W valenu sò di sceglienu unu di ognunu, cum'è Nordu, a N è l'E seranu scelte

I valura à i valori sò numeri numerii, seconde pò transportà valuri decimali.

Se un valore hè cero, pò esse ignoratu

Perchè u casu, secondu casamentu:

  • Linea Command Line
  • cliccà nantu à un puntu nantu à u screnu
  • @11.21<S68d (sarete)
  • @160<N11d58'(entra)
  • @81.61<N13d6'(entra)
  • ...... tip u restu finu à l'ultima stazione
  • @57.34<N17dE (entra)

Ancu se sta nomenclatura hè un pocu arcaica, postu chì avà ci sò macros è applicazioni speciali per importà i dati, i veterani di Autocad preferiscenu entralli in questu modu per via di a pratica acquisita; allora dumandu per a vostra tolleranza, per insistisce per capisce i cuncetti iniziali, poi piglià accurtatoghji. Inoltre, s'elli sapessenu cumu l'avemu amparatu prima chì u web 2.0 esistessi, capiscenu perchè preferiscu sparte lu chè tenelu in u bagagli di i ricordi :).

2. Inserite cuscinetti è distanze da Excel.

Avanza avemu vistu cumu inserisce coordenadas UTM da Excel, aduprendu solu a funzione "concatenate", perchè sta volta avemu da pruvà à utilizà quella stessa funzione, cù l'intenzione chì ci serve à custruisce a tabella di direzzione è distanze.

U svantaghju di inserisce i dati à pedi in a barra di cumandamentu AutoCAD hè di fà un sbagliu in un valore, è dopu di verificà s'elli sò stati inseriti currettamente. In questu casu, videremu cume aduprà Excel per entrà li è poi estrateli in AutoCAD, senza aduprà lisp o macros.

Questa hè una tola Excel chì a data hè stata cuncatenata.

distanza distanzi

Cusì s'entite u datu in i culonni marcati in amarillo, u prucessu hè simplificatu per:

  • Linea Command Line
  • Cliccate nantu à un puntu nantu à u screnu
  • Sceglite u fogliu marcatu in u verde, copia (ctrl + c)
  • Cliccate nantu à a barma di commandu, appicciate (ctrl + v)

Prestu, u vostru poligonu hè custruitu, se stà abbandunatu o una certa dati pare avellu straneru, vede solu i valori di i valori inseriti in a tola d'excel, è fate u prucessu novu senza avè da scrivele ogni valore.indicazione è distanzi

3 Verify error d'altru

In questu casu, per verificà l'errore chjaru, avemu the following:

Avvicinà u puntu induve avemu principiatu, è misurà a distanza di apertura trà u puntu finale è u puntu di partenza. Questu hè fattu cù u cumandamentu "dist", se in questu casu genera 0.20

Dopu avè spartutu u perimetru (summa di e distanzi) trà quellu diffirinziali. (1,017.66 / 0.20) = 5,088

Ciò significa chì a precisione hè unu in 5,000, o un metru di errore per ogni 5,000 metri lineari. Per sapè s'ella hè accettabile, duvete cunnosce i parametri accettabili in a vostra località, generalmente per l'urbanu sò sopra à 1 in 3,000 è per e zone rurali sopra 1 in 1,000.

Sè l 'errore s'ava fattu hè ind'a paràmetri, avemu furzà u Chjuditura di u courbe in unu di li linii, priurità di u più corta, sta à ricunnoscia chì u errore roughshark noi sò entrata à u latu chì menu micca à u spaziu courbe ... tandu avete à rimpruverà u stradellu avemu stabilitu.

Se l'equitazione finale hè fora di i paràmetri, verificate chì avete intruitu a datu bè, dopu verificà u libru in campagna è in fine ... Mandate u topographe torna à u campu

4. Custruisce a tavula di cuscinetti è distanze

Autocad indicazione è distances chartCusì stu tema avemu da vede in un altru postu chì facemu cù Civilcad, perchè in stu casu avemu usatu l'Excel per entra à i punti, affinchì a l'agghicari, simu copiatu è piazzate a tavula chì hè a diritta di u archiviu, chì hà cuncatenate e dati per fà solu copia + paste.

Hè piacevule d'empiezarà appiccicà, per sceglie entre entità autocad, ole l'oggettu, l'imaghjina o ubligatoriu.

Saluti è vedi a prossima ora

Avà hè a parte pedagogica di a 2.0 Web, quale macros o appricazzioni vo avete usatu per intrecciate una testa cum'è questu?

Golgi Alvarez

Scrittore, ricercatore, specialista in Modelli di Gestione di u Territoriu. Hà participatu à a cuncepimentu è l'implementazione di mudelli cum'è: Sistema Naziunale di Amministrazione di Proprietà SINAP in Honduras, Mudellu di Gestione di Municipalità Conjunte in Honduras, Modellu Integratu di Gestione di Catastru - Registru in Nicaragua, Sistema di Amministrazione di u Territoriu SAT in Colombia . Editore di u blog di cunniscenza Geofumadas dapoi u 2007 è creatore di l'Accademia AulAGEO chì include più di 100 corsi nantu à temi GIS - CAD - BIM - Digital Twins.

Artìculi Related

69 Comments

  1. Mandate u scrive file à editore (at) geofumadas.com per analizà u mudellu.
    In teoria, deve esse faciule, cù u cumandimu cumandate.

  2. Mandate u scrive file à editore (at) geofumadas.com per analizà u mudellu.
    In teoria, deve esse faciule, cù u cumandimu cumandate.

  3. Aghju strutture geologiche in una tavula Excel

    una coordenata xyz dati di cuscinettu è dip è a lunghezza di a struttura

    Cumu uttene una linea lasciata in autocad.

    l'idea hè di automatizà stu prucessu è ùn avè micca da disegnà ogni struttura.

  4. Salutu, aghju dati di una struttura geologica in un fogliu Excel xyz, a lunghezza, u cuscinettu è u bz u vogliu purtà in AutoCAD è ùn sò micca cumu fà.
    Aghju da restà una linea in AutoCAD

  5. cumu fà per passà a custruzzione di l'autocad
    2015 per esceggiari,

  6. cumu fà per passà a custruzzione di l'autocad
    2015 per esceggiari,

  7. Hello Monica.
    Ùn avemu micca pruvatu cù curve. Saria necessariu testà quantu hè faciule d'entrà u cumandamentu di l'arcu da certi dati.

  8. Sapete chì circà un poligonu cù CURVES, avè solu l'indicazione di l'infurmazioni? Aghju a curva Longitudu, Radius, Rope è Delta. In anticipazione, ringraziatu!

  9. In l'articulu chiaremu chì hè per scopu di disegnu in AutoCAD, senza fà a currezzione per ogni parte. Sempre chì sia in a tolleranza accettata.

  10. Bonghjornu, aghju capitu Q se lu errore ura hè ind'a paràmetri, avemu furzà u Chjuditura di u courbe micca in metallo, ma in tutti i quelli chì furmendu u paese o di a superficia di rosa.

  11. Quelli segmenti anu da esse trattati individualmente. Ancu in e tàvule di rubriche sò marcati à parte, cù u nome di a curva, u raghju è l'accordu.

  12. A mo quistione hè chì succede quan u poligonu hà in e curvate linii cum'è scacciate una curva cù RADIO ST data. LC, CANTU STRANGE E DEFLEXION

  13. Sò interessatu à amparà à cuncatenà u cuscinettu è a distanza in excel per disegnà un poligonu in autocad

  14. L'articulu hè assai utile, aiuta à aghjustà u travagliu.

  15. Fran, devenu cuncatenate i celui per avè u formatu x, y.
    Allora attivate l'ordine di linea è aghjà e cungie concatenati.

    Manuel
    Hè pussibule ch'eddu hè travagliatu ma ùn hè micca cadeva in u vostru spaziu di travagliu.

    Pruvenza cun una coordina chjamata in u vostru spaziu.

  16. Cunvernece e coordenate geografica à UTM, cù l'informazione rispettivi cù una spregla EXCEL, copie a coordenadas UTM da excel è appicate cù l'autocad_pline cumanda è a traversa ùn hè micca stata. Chì puderia falla?

  17. I stallati i boni Civilcad u mio macchina e vogghiu girari un courbe ALLIANCE creatu in liata Excell, ma quandu si veni à cupià è temi in Cadno rende u mè: dicimi, ma à mè ghjambi Leoni Excell mi pò aiutà micca à fà à traversu un'interfaccia

  18. Ci vole à cunvertisce UTM, perchè ci sò parechje programmi è Mudelli Excel chì trasformanu e coordinate geografiche in UTM. Avete bisognu di un datum di riferimentu.

  19. ringraziarete assai si vi aiutanu cun risposta
    Aghju apprezzate assai

  20. Ciao, se mi pudessi aiutà, aghju i dati in gradi, se pudessi aiutami, cumu entre in l'autocad? Aghju ogni puntu cusì, per esempiu: latitudine 0 ° 13΄28.95˝S è longitudine 78 ° 19΄33.17˝O

  21. Hola download la dati di una stazzione tutale à a mo pc è autocad ma i dettagli sò assai agglomerati è i nomi sò grossi è ùn sò micca sapè cumu fà cù i dati una o cum'è mè.

  22. veghemu, per passi:

    1. riempie i dati marcati in i culonni prima di a colonna "O"
    2. You selezziunate i dati in a colonna "O"
    3. Attivà a copia (ctrl + C)
    4. In autoCAD attivate a linea di cummanda
    5. Cliccate nantu à u screnu per indicà u puntu di partenza
    6. Attivà paste (ctrl + v)
    7. Fate esc per finisce u cumandimu

    chì puderà custruisce u vostru poligonu, se ùn vede micca, zoom in

  23. Mi piace veramente si sia da Honduras è aghju prisentatu a continuazione di stu prughjettu annunziu

  24. scusemu l'avvistu chì aghju avete a tavula cum'è avete, ma ùn cunnosci micca quantu s'applicava in l'excell.
    Eccu, aprisce u disegnu
    Scrivu linea di cummanda
    Cliccate nantu à a schermu
    Ma ùn cunnoscu micca ciò ch'e aghju selezziunate o cumu fà

  25. Salute, onestamente ùn sò micca cumu fà. Forse vi aiuterà à scrive e parolle azimut è immersione in l'imagine di Google è quì truverete un tipu di travagliu chì vi porta in una pagina.

  26. Salutu, un pocu fà vi dumandava cumu fà una traversa in autocad, vi aghju mandatu a tavula di dati exel ma ùn mi pudite aiutà perchè viaghjavate ... Eccu, aghju dighjà a basa di a traversa, un amicu architettu m'aiuta ma ci sò duie informazioni chì ùn sapemu micca cumu situà l'azimut dip di i strati è l'immersione di i strati, ellu sà trattà u prugramma è hà fattu a traversa senza sti dati ma cumu fà femu per cumprende questi dati
    guardemu à a tabella di dati chì mi date
    da: tope1
    à: 2
    distanza: 20
    inclinazione: 4
    azimut: 240
    az di u percorsu: 340
    az di u dip di i capigliati: 70
    caprini di i capasti: 42
    è cusì per altri dati

  27. Beh, suppunite chì pudete scopre chì metudu di indagine anu adupratu, pare una cumbinazione di teodolitu cù stadia o una indagine di strati geologichi. L'avete in un schedariu Excel o solu in un notebook?

    Se l'avete, mandate à u mail è aghju pigliate un ochju.

    edituri (a) geofumadas.com

  28. guardemu à a tabella di dati chì mi date
    da: tope1
    à: 2
    distanza: 20
    inclinazione: 4
    azimut: 240
    az di u percorsu: 340
    az di u dip di i capigliati: 70
    caprini di i capasti: 42
    è cusì per altri dati ùn aghju nisuna idea di cumu fà a poligonal cumu principia

  29. Hola, aghju da fà un poligonu cù e seguente dati è ùn sapi micca cumu si face
    -Pigelali cù u prufilu in jpg o in pdf (cù scala) è u cartulare originale (in autocad, corel o tela)
    da a distanza inclinazione az di sicuru az di buza- buzami
    di i strati mi trovu di i strati strati

    è mi dà e colonnes previ è cumplete

  30. Bonu sò novu in u foru
    Questa hè a mio ricerca
    Aghju fattu un insinuu topograficu per una strada, ma prima di fà una poligonale, ci hè statu un errore admittetu, ma hè issa compensate quantu pensavanu questu poligonal chì digià cumpensa, perchè duverà cum'è u cimentu è u ferru.

  31. Sò un caricaturista. 2000 aduprà autocad di costruzzioni polygons in piani cartografía.Me andata scemu quandu era una bedda Poligono complicado..Con stu I dì cù latitude pulari à entre distanzi cumplessa e angles, nzinu a lu in mè, luminoso lamp; I dicisi à entre solu un puntu in la forma cuurdinati, cum'è l 'ligna di u courbe furmati da 2 parè in u spaziu (pardunà lu chiaru),. parè una volta trova, tutti i avete à fà hè elli unificà cù polyline è prontu!. Speru chì aiuta ...
    da i dubbji sò lasciaghju u mo mail à cambià stili di disegnu:
    markos_elgriego@hotmail.com

  32. Stampa hè unu di i prublemi più culle di l'AutoCAD, in principiu, ricumandemu chì pruvate à familiarizà cun l'istampa da u mudellu è micca da u mudellu.

    U disegnu hè custruitu à scala 1: 1, supponemu chì l'unità sia un metru. A scala hè in a dimensione di carta.

    Custruisce un fogliu di a dimensione di a carta à 1: 100, chì implica chì un centimetru sarà uguale à 100 centimetri. Allora se u vostru fogliu hè 8.5 ″ x 11 ″ a cunvertite in centimetri, significava chì u vostru quadru duveria misurà 21 metri per 28 metri, allora rimuovere circa duie da ogni latu da i margini di a stampante è avete un fogliu chì hè custruitu 1: 100.

    Allora s'è u to disegnu nant'à stu fogghiu ùn pienu, scala hè un fattore, comu appiecà, per esempiu duie volte u taglia saria 1: 200 è 1 meza la grannizza saria: 50

    Allora pruvate stampa chì affrechjate cun i sapè capacità per capiscenu a scala di stampa.

    Sè a ghjustu da fà, pudete furnisce u vostru capu cù u mudellu, chì devendrà un altru criticu scala.

  33. Hola, vogliu fà a seguente query, ma ùn sò micca sapè chì in stu foru vi pudete aiutà à questu quì.
    Hè in quantu per dà scala à i cartoni per l'istampa. sia da u mudellu, cumu da u mudellu (cù u publicu).
    Prima di vogliu spiegà parechji dubbii o opinioni nantu à issu sugettu.

    1 Aghju visitatu parechji siti, fori, pagine, etc. cunsultate à questu sughjettu è cusì diverse è variate sò stati l'esplicazioni è i risposti chì l'aghju trovu. solu suluzione fàliu è pocu cumprumissu, à risposti rapidamente e cose cumpostu, cumu e risposti chì invece di aiutà à cunfundiri più, ecc.
    In breve varietà di risposte, ma in u summariu spieghe più o menu uguali: A prucedura per seguità per darà e scala.
    Se vulete dà una scala 1: 100, avete da seguitu:

    1 / 100xp se l'unità di a misura di u disegnu hè in mm.
    100 / 100xp si sò in cm
    1000 / 100xp si sò in mt.
    Questu hè scrittu, o fin'à quella, i dati resultanti di a divisioni per ogni unu di i casi è a scala in questa hè scritta.
    Hè questu modu correctu?
    u listessu prugettu si seguita per alcuna scala chì vulete usà: 1: 25,1: 200,1: 75, etc.

    2 I capisce chi di dda fora tracci nant'à a scala, o Libra (sè parechje disigna), avemu truvatu; u friscalette, avión deve esse tracciata à scala 1: 1 (in u mudellu), vale à dì avemu à definisce prima di fà un disegnu a cui unità vi travaglià o MM, CM, o metri. Stu significa chi lu 'unità di misura chì no darà à u travagliu bisogna rapprisintari in tracci la misurazzioni attuale di l'oggettu à esse tracciata. ex. Se avemu una tassa cun una superficia di 1 mt. x 1 mt. U scrittoghju per esse fatta secondu l'unità scelta di metulazione si deve esse cumminduta:
    - Disegna un quadru 1 x 1 se travagliamu in metri.
    - Disegna un quatratu 100 x 100 se travagliamu in cm.
    - Disegna un quadratu 1000 x 1000 se travagliamu in mm.
    Hè sta spiegazione correcta? Aghju dettu perchè secondu chì l'autocad òpira per a predeterminatu cù mm, ma pudete cambià l'unità chì vulete utilizà.

    3-Allora u mo dubbitu nasce da u fattu chì si vogliu travaglià in mts. o in ogni altra unità di misura, hè necessariu di cambià l'unità in mts. o travaglia cum'è definitu da u prugramma (mm); è si suppone chì quandu u disegnu di l'ughjettu "X", e misure ch'omu dà seranu l'unità chì unu vole chì quellu disegnu hà. (sia mt. cm, etc.)
    Dicia in altri parlà è pigliate com ex. a tassa di 1 mt x 1 mt
    Se sapi chì l'autocad opera cun mm. ma vogliu u mo disegnu in mt.
    - Avete avete cambiatu l'unità di misura à metri? o
    -Le abbanduneghja stu modu è aghju pigliatu a me tavula cunfirmazione di 1 x 1 sapendu chì ancu chì Autocad hè in mm. u dibuju chì fazzu serà in mts?
    Hè dùbitu dubite? Hope cena.

    4-All di u sopra à expose lu perchè I succede à avè parechji disigna mustrà chì cundizione, apertura, u schedariu da l 'unità U prugramma hè in MM. ma i medizzioni di i disinni sò in mts. è un altru chì l'unità di u prugramma sò in mts. è e misurazioni di u disegnu sò ancu in metri. Ma quandu detti la scala in u mudellu per esempiu 1: 50, 1: 75 fazzu comu I spiigheti sopra (chì hè cumu aghju trovu in i sfarenti lochi I vede), ma ùn hè micca.
    U pesu di u viewport hè, secondu à a taglia liata è si pensa chì quandu u disegnu è a scala nicissarii hà à pienu in u viewport è si gira fora, o hè troppu picculu o di sorte, finestra.
    Ciò chì pò succorsu in stu casu?

    Bè, sti sò cunziddiratu lu dumanni I hannu u sughjettu, speranza I Ùn sò bored, tribbulatu, è in particulare pena perchè I decise tempu à mè pigghiatu troppu ci pensu, quasi u cuntrariu, spergu I hannu statu abbastanza chjaru.
    Se pudete esclarisce i dubbitori o sapete di un tuturiale, o situ chì ponu risponde, esse aghjustatu infinitu per a verità.

  34. Va bè, courbe, I dinù pensu ch'idda devi avè u restu di u latitude, u prublemu hè chì i infurmazioni chi vi dicu, o induve I ponu arrivare u restu di dati cuntene solu i latitude di i dui punti, è Distanzi di segmentu. cumu l'accade.
    In ogni casu, aghju assai aghjustatu per a risposta, perchè u dubbiu era precisamente o ùn pudete sculaccià u poligonu cù questa dati.
    Allora ti ringraziu assai, è speru ùn avete micca moltu di voi si in qualche puntu vi cunservallu cù qualcosa cosa.

    Saluti

  35. Aghju vede s'ellu capiu:

    Avete un poligonale, ma tu avete solu a coordenada di dui stazioni (crede chì u poligonu hà più)
    Ùn avete micca direzzione di u restu, solu distanzi.

    No, ùn hè micca pussibule di custruisce è occupanu o tutte e coordenades o avete a direzione è a distanza.

  36. Hola, vogliu fà a seguente query, pudete sculaccià un poligonu in l'autocad, accuminciannu da un paru di coordenadas in ogni stazione? E si pudete fà ciò chì hè a prucedura per seguità.
    Siccomu u prublema ch'e aghju hè u seguente: aghju da disegnà un poligonu di "x" numeru di stazioni; ma l'unica infurmazione ch'e aghju hè un picculu disegnu di u poligonu chì hà solu e coordenate "X" è "Y" in duie di queste stazioni, è e distanze rispettive di e sezioni o segmenti. Ùn ci hè micca infurmazione nantu à l'intestazione, l'azimuth o qualcosa simili. Allora a quistione hè, cum'è l'aghju dettu à l'iniziu, se u disegnu pò esse fattu solu cù quella infurmazione.
    Aghju appreciatu a risposta.

  37. Spergu rispunse, mi persequiteghja a carta di a custruzzioni, a civilcad dalli à mè direttamente, ma ùn ponu truvà una manera di fà più, Esperu chì a vostra aiute

  38. Ùn capiscu micca naahh di u vostru esempiu chì vi manca onnnnnnn se avete da fà qualcosa fate bè ...

  39. Granni assistenza, grazie assai, mi salvu, perchè stu discu di un poligonu di stagioni 38, angles o virsitivi è ùn aghju micca sapè cumu.
    Aviu avete lettu tuttu u circondu di e diverse prucessi, per esempiu: u sguardu angularu, a closing linear, etc. (cù tutte e so formula), ma ciò chì avia necessariu era una solu assai più pratica. cum'è quellu chì m'hai datu.
    Dunque una volta di più ti ringraziu assai è forse più tardi pudete spiegallu cun un esempiu per ch'ellu sia arregistratu, è pò esse utile à l'altri chì ponu avè u listessu dubbitu cum'è mè.

  40. Ok, capiscu a vostra dumanda, purtroppu sò in vacanze è ùn portu micca u mo equipagiu pesante. Vi spiegheraghju in aria.

    Avete un poligonu da u puntu 1 à u puntu 50. Accade chì trà u puntu 1 è u 50 avete 30 centimetri lineari aperti, ma u puntu 50 è u puntu 1 devenu esse listessi.

    Cusì s'ampara chì a linia shortest hè trà i punti 35 è 36, accussì vi piglià tuttu u solcu da u puntu 35 50 à, è spustà.

    Quantu i muvite? Ebbè, partendu da u puntu 50 à u puntu 1, cummanda muvimentu, puntu d'origine 50, puntu di destinazione 50. In questu modu, u vostru poligonu hè chjosu à a fine, ma s'hè apertu à u puntu 35

    Cusì pigliate a fine di quellu puntu è u movite à u puntu 35. Significa chì avete cambiatu u percorsu è a distanza di u segmentu 35-36, ma assicurendu chì l'area vi affettarà u menu pussibule perchè hè u u più cortu

  41. Salute cumu sò e cose. Apprezzu assai u vostru preziosu aiutu, tuttavia ùn vogliu micca parè insistente; ma ùn sò micca riesciutu à capì cumpletamente a parte finale di a vostra spiegazione induve dite:
    1.- "Spostate tuttu u segmentu di e linii (suppone chì vulete dì tuttu u poligonu) pigliendu u puntu finale cum'è l'origine è u puntu di partenza cum'è destinazione".
    sicondu questu indicazione chì dite chì l'apertura si move à u segmentu di linea più chjaru. ma ùn pudemu capì u capu cusì.
    A mudificazione chì dite chì duvete fà in u vertex, crede intesu chì ci hè un novu cursu per quellu segmentu?
    S'ellu hè moltu di disprezzu, aghju aghjà aghjatu si pudete esclarisce queste dubbita.
    Pensate chì puderia esse spiegatu cun un esempiu graficu, per piacè

  42. Hello hecsal
    Quandu una traversa chjusa (in 2D) ùn si chjude micca à a fine, ci hè a pussibilità di scontrà dui errori:

    Un errore angulare è un altru errore lineare. Quellu segmentu di linea trà u puntu di partenza è u puntu di partenza hè u risultatu di questi errori. In pratica ci serà sempre un errore perchè l'anguli chì pigliamu in u campu sò sempre arrotondati, vogliu dì chì ancu se usemu seconde, quellu angulu hà sempre avutu una serie di decimali chì a nostra squadra di topografia ci impone di arrotondà è di conseguenza , à a fine ci serà sempre un errore.

    Low principii basi di a classa topografica, questu errore deve esse ridistribuitu trà tutti i lati in proporzione à a so magnitudine è per questu ci hè una prucedura sana chì duvete cunnosce pigliendu un libru di topografia. Partendu sempre da una tolleranza accettata, quandu l'avemu fattu cù una calculatrice pura, avemu fattu tanti itinerarii finu à chì l'errore era accettabile è avà sicuramente ci sò alcune rutine per fà o prugrammi chì l'eseguenu direttamente.

    A cosa cosa hè chì, a fine, a poligonal completa hè modificata in valori più chjuche per chì l'errore hè distribuitu trà tutti i segmenti di u poligonu.

    Ciò chì aghju dimustratu hè un modu praticu per chjude un poligonu, cunziddi prima, chì hè una "ricustruzzione" di un traversu chì puderia esse digià aghjustatu. Hè più una pratica di disegnatore chè di un topografu chì assume chì si divide u perimetru di u poligonu per l'errore lineare vi daria un rapportu di precisione, vale à dì, ogni pochi metri lineari hè statu fattu un metru d'errore è s'ellu hè assai. insignificante (o in una tolleranza) pudete chjude à u bravu.

    Presuming chì l 'accuratezza hè nella login letta, ciò chì tù ùn hè à identificà u cantu shortest, è spustà tuttu u solcu linìa presa com'è urighjini u puntu di fini di arrizzata è puntu distinazione accuminzata (l' linìa focal), stu facìssi cuntèntu avà u apartura hà cummossu i ligna shortest e poi chiusi a scelta da mudificà unu di i vertici di u cortu linìa.

  43. Aghju un dubbitu: Se un poligonu disegnatu da una tavula di direzzione è distanzi ùn chjude micca (cum'è in l'esempiu chì prisentate); Cumu hè chì a currezzione di l'"errore di chjusu" hè fatta ?, per fà chjude.
    Facciu a dumanda perchè in l'esempiu chì spartite, spiecate chì fà ma micca cumu fà. Forse mi puderebbe aiutà in questu sensu, perchè capiscu bè ciò chì deve esse fattu ma micca cumu fà.
    Aghju lettu in altri fori (è, per via, ùn hè micca statu assai chjaru per mè cumu fà) nantu à una "compensazione angulare" (applicata à l'anguli internu di u poligonu) è una "compensazione lineale", per correggerà a chjusa. errori, ma ùn sò micca sapè s'ellu hè u listessu cum'è ciò chì vulete dì, postu chì avete mintuatu di furzà a chjusura di u poligonu in una di e so linee è corregge u corsu chì hè affettatu.
    In riassuntu, mi piacerebbe una spiegazione abbastanza capiscitoghja nantu à cume si pò fà sta currezzione, avendu cum'è infurmazione a tavula di direzzioni è distanze.
    Spergu di esse spiegatu. e speru chì pudete aiutà.
    Un salottu grande è felicità per questi cuntribbuti bè.

  44. Chì pò esse fattu solu cù AutocAD Map o Civil 3D. Pensu chì a versione normale di AutoCAD ùn abbia micca funzionalità di basa cusì.

    Sùbitu, parlu parlendu cusì cun quellu AutoCAD 14 e Softdesk 8 quì nantu à i cumenti sò una spiegata.

  45. Hello,
    I mo quistione hè stu:
    dopu à tracci un courbe cù a direzzione è luntanu, aghju bisognu di olive latitude di tutti i punti in AutoCad à Amministrazione, o ogni prugrammu, accussì vi pò canciari è prisenti lu cum'è un rapportu à un tavulinu piuttostu cà un chat di AutoCad.

  46. Bonu ghjornu, vogliu sapè se pudete aiutà cun l'avutri:

    Mi piacerebbe trasmette l'infurmazioni cuntenute in a cellula in excel (eg abc), direttamente à a linea di cummanda di autoCAD. Attenti senza avè bisognu di Ctrl + C è Ctrl + V ... vale à dì, l'associu di quella cella hè automatica è chì AutoCAD sà chì detta infurmazione và direttamente à a linea di cummandu AutoCAD. Senza più tardi è aspittendu aiutu prontu da voi, si dice addiu

    Atte. Fulanito Detal

  47. Aghju messu in pratica l'eserciziu di custruisce una poligonale da una tavula creata in Excel, aghju avutu solu à cambià e virgule per u puntu è W per l'O ..., è hè surtitu perfettu, aghju praticatu ancu cù i punti o coordenate è piglià da excel à autocad, hè surtitu perfettu ... assai grata per a vostra cuntribuzione.
    Saluti di Paraguay

  48. sò u massimu .. sò andati sopra ... .. m'anu aiutatu assai
    sona à tutti

  49. Prima di pruvà à fà u poligonu chì hè in l'esempiu, è dìcimi sì avete u stessu

  50. Avete ragione, ùn ci hè micca una colonna verde. Duvete copià u cuntenutu di a colonna "O" una volta attivate u cumandamentu di u puntu, è assignà u primu puntu d'origine cù u mouse.

  51. ehi I travaglià cun autocad 2006, è quandu I cupià è dati anchovy da tavola Amministrazione I formanu lu courbe, ma u solcu sò fora di ordine, è nunda di Q vede Q pari un courbe, I Mulateri Di L'esse fà qualcosa di male à principià cù Q hè ciò ch'e aghju da copisterie è appicciate ch'è ùn aghju vede nulla in verdu nantu à a cumpuntamentu.

  52. Mmm, pensu chì sì correctu, aghju aghjurnatu a tavula cun più spaziu per a dati

  53. nimu, per a azimut anu deve esse agitu cumu l'angolo ùn deve solu vultate in una direzzione di u solu di u rispettu à u nordu.

    forsi unu di questi ghjorni serà aghjuntu per questi propiu.

  54. Saluti à tutti, sta magnifica stampa pò ancu esse usata cù a dati à azimutà?

    grazi

  55. ciao

    Sò un novice in autocad, hè interessanti cumu per fà l'utilizazione di sti uttene postu chì simplificà u tempu.

    à rispittà à l'esempiu di a traversa, quandu passava l'exel data (@ distanza

  56. Oulu Prudy, parlerete questu poligonale o altru?

    Ci hè un picculu segmentu chì ferma apertu, in u casu di questu, per via di l'errore chì provoca l'arrotondamentu di i secondi, è hè ciò chì vogliu dì cù l'errore di chiusura

    in casu avete travagliatu cù un altru traversu, pudete avè un big error altru, o una dati hè messing it up, è hè questu quì avete a mprissioni chì voce micca una parte

  57. Quandu mi compiu u poligonal, aghju bisognu di l'ultimu stretch

    riguarda

  58. Ebbè, ùn aghju micca trovu una macro esistente quì, ma pò esse custruita cù Excel ... mi piglierà un pocu di vacanze ma pensu chì serà interessante.

    Sì i carusi si fighjenu in piscina è dopu perdurà stancu, forsi quì aghju da u tempu in a tarda.

    riguarda

  59. Oliu Diego, salutati à u populu di Paraguay.
    Ebbè, ci sò tanti modi per cuntà e vacche. Accuminciannu per cuntà e corne è dividenduli per dui, cuntendu i peri è dividendu per quattru, o cuntendu e vacche direttamente.

    U più faciule: hè di utilizà l'AutoCAD Civile 3D o Softdesk perchè duvete esse à l'opzione chì vene quì per quessa, in quale pudete sceglie u puntu d'origine è creà automaticamente a tavola.

    L'altru casu hè di fà cù a cumpetizione (Microstation), cù una dumanda Visual Basic, cum'è mostra in questa publicazione.

    In casu chì vulete fà cum'è prupone, l'unicu chì vedu un pocu cumplicatu hè di esportà i dati per eccellere è chì vanu in l'ordine chì vulemu. Ma date mi un pocu per andà in casa, perchè oghje a festa di Pasqua cumencia in sti lochi è mi anu meiu tentatu.

  60. un piacè per saludarle di Don Alvarez, un moment ago per una ricerca chì avia vinutu senza vulendu vulè à u vostru situ web, è aghju trove assai interessanti, sia per u cuntenutu è per u modu aggradèvule per cumunicà a vostra scienza.
    Vulariu dumandà quandu, se sapete scrittore, o quarchi scrittoghju chì vi ponu aiutà a seguita: aghju scritatu in CAD un poligonu cù i so punti verticali beni identificati è cù e so coordenati UTM rispettivi. Pudete esportallu in eternità à txt per leghje in excel.
    a mo dumanda: cunnuscendu i dati UTM di i punti 1 ... N, hè pussibile uttene i dati di e stazioni, cuscinetti è distanze?
    vene à dì chì da i dati chì furniscu, u puntu 1 hà X ... Y ..., è sapendu chì u puntu 2 hà X ... Y ...; MI PUDETE DITTÀ A DISTANZA CHE I SEPARA È L'ANGULU DI STESSA? Per fà u fogliu di calculu currispundente automaticamente?
    thanks professor da ora!
    Saluti sicuru di Paraguay!

Lascià un cumentu

U vostru indirizzu email ùn esse publicatu. campi, nicissarii sò marcati cù *

Torna à u buttone di prima