U cursu AutoCAD 2013I corsi di lingua

CAPITULU 9: REFERENCE A OBJETU

 

Ancu avemu digià annunziatu parechji tecniche per di sculaccià cun preziosi diverse oggetti, in a pratica, cum'è u nostru rigalu adquiriscia a cumplessità, i novi ogetti sò generalmente creati è sempre situati in relazione à a ghjuridica. Hè esse, l'elementi chì esiste digià in u nostru disignu dà riferenzi geomètrici per i novi ogetti. Piuttostu spessu, ponu truvà, per esempiu, chì a linea di seguente emerge da u centru di un cerculu, un certu vindetu di un poligonu o u puntu mediu di una altra linea. Per questu locu, Autocad offre un strumentu putente per fà signalà stu puntu durante l'esekitu di i cumandamenti di dibuzione chjamati Rifienti à l'uggetti.

Didáctica a oggetti hè dunqua un mètudu cchiù mpurtanti di sfruttà i spicificu moderna di uggetti digià tiratu di la custruzioni di novu uggetti, postu chì si serve à identificà è aduprà puntu cum'è u puntu mediu, u Intersection di linii 2 o un tangente frà altri. Si deve dinù dì chì riferimentu a oggetti hè un tipu di cumanda trasparente, vale à dì, pò esse invoked duranti l 'esicuzzioni di nu cumannu di disegnu.

A manera lesta à dispone di parechji referenze disponibile a oggetti hè à aduprà u buttone à u caffè statutu, chì permette di voi à attivà referenze spécifique, è insistia, ancu s'è avemu digià cuminciatu una cumanda di disegnu. Cumpigliemu un aspettu preliminaru.

Fighjemu un esempiu. Pigliemu una linea recta chì prima prima cuncurdassi cù u vèrtex di un rectangulu è l'altre cù u quadrante à novanta o gradi di un circhiu. In i dui casi avemu activatu e referenze à l'uggetti necessarii durante l'esekzione di u cumandru di debuggante.

U raportu di l'aiutu hà permessu di custruisce a linea cun una precisione è senza sensu inquieta di e coordenadas, angolo o durata di l'ughjettu. Avà capitu chì vulete aghjunghje un cercolu à questa pezza quale u centru cundece cù u cingulu (un connettu metallicu in visu postu). U novu, un clicu d'Arghjetta di l'Ughjettu pirmettemu di ottene un centru tali senza recite à altri parametri, cum'è a so coordenada cartesiana assoluta.

I referenze à l'uggetti chì ponu esse attivati ​​cù u buttone è a so aspettu pò esse vistu immediatamente.

In più di l'altitudine, avemu parechje altre referenze à l'uggetti in un menù di scrittore quì, durante u cumandru di debuggante, avemu pressu a chjave "Shift" è dopu u buttone di u mouse.

Una peculiar caractère de qualche di e referenze chì parevennenu in questa menù hè chì ùn riguenu micca rigurosamente à l'attributi geomtrici di l'oggetti, ma à l'estensioni o di derivati ​​di elli. Questu hè, qualche di sti utretti s'identificheghjate punti chì solu sò esistuti sottu certi pretenzioni. Per esempiu, a referenza "Extension", chì avemu vistu in un video previ, mostra, precisamente, un vettore chì indica u sensu chì avete una linea o un arcu si fussiru più largu. A rifarenza "Interszione Fìsica" pò identificà un puntu chì ùn hè micca veramente in u spaziu tridimensionale cum'è noi videmu ancu in u video.

Altru esempiu hè u "Middle trà parè 2" reference, chi, comu seguità u so nomu, serve à dà u puntu mediu intrutu in ogni dui punti, ma chì puntu ùn si scrivenu à ogni uggettu.

Un terzu casu, chì travaglia in u listessu sensu, vale à dì a creazione punti dirivati ​​da la geomitria di uggetti, ma ùn scrivenu a li pricisamenti, hè a riferenza "From" chì permette di voi à definisce un puntu qualchi luntanu da a un altru puntu di basa. Cusì u "Reificimentu di l'uggettu" pò ancu esse usatu in cumbinazioni cù altri riferimenti, cum'è "End point".

In versione previa di l'Autocad, era assai cumuni a attivazione di a "Toolbar" riferenzi versu l'oggetti è andate pressu i buttoni di e referenze desitxuli in mezu di u cumandimu di scrittore. Questa pratica pò ancu esse fattu, ma siddu l'apparizione di l'interfaziu cinta disprezza di scumparià u spaziu di disegnu è diminuite l'usu di e di eveddi. Invece, pudete issa utilizà u buttone drop-down nantu à a stati qualità, com'è l'illustrati prima. In autumàticu, Autocad hè dinò un metu per attivà automaticamente unu o più referenze per esse usatu permanentement à u ritratti. Per fà quì avemu dettu cunfigurà u cumpurtamentu di a "Cumpara di l'uġġettu" cù a cella di u cutidianu di u Paròculu di "Parolle di Dibu".

Sè sta dialogue attivatu, per esempiu, e referenze "pircursu" è "Center" tandu quelli chì referenze vi vede solu quandu avemu principiatu una cumanda: dicimi, o scrittura. Se à quellu momentimu vulianu usà una altra referenza, pudemu ancu aduprà u buttone di a barra d'estatu o u menù contextuale. U fattu hè chì a scelta cuntestu attivatu solu rifirimentu a li suggetti Bramati temporaneamente, mentri l 'dialogue o di u buttone à u caffè statutu di lascià li attiva di i seguenti cumandamenti tracci. Tuttavia, avemu ùn deve fà tutte e referenze à oggetti in u dialogue, ancu menu se u vostru disegnu cuntene assai di elementi cum'è u numeru di punti risuscitatu pò esse cusì grande chì li jammi di u referenze pò esse persi. Macari si deve dinù esse rimarcatu chì quandu ùn ci sò parechji punti di referenze à uggetti attivu, pudemu locu l 'selezziunate à un puntu nant'à u screnu è po appughjà i chiavi "tag". Questu averebbiti Autocad per vede i referenze vicinu à u cursore in questu momentu. Conversely, ci pò esse i tempi quandu no vulemu arrigistrera automatica tutte e referenze à rùbbriche, per esempiu, chì cumpleta a libertà cù u selezziunate supra a lu schermu. Per quelli casi, pudemu aduprà a funziunalità "None" da i principali cuntestu chi appari cu la chiavi "Shift" è u buttone dritta surci.

Inoltre, hè chjaru chì Autocad indica un puntu fine, per esempiu, un'antra manera di comu signalisfuttenti un mediu e sta in turnu hè chjaramente distinguishes da u ballò. Ogni punteddu di rifarenza hè un marcatu specificu. Allora li disse Marchera cumparisce o micca, oltri a la selezziunate hè "attrattu" a stu puntu, hè dicisa da a cunfigurazione AutoSnap, chì hè nunda di più cà l 'aiutu visuale di u "oggettu di riferenza». À crià AutoSnap, aduprà tab "Eri" di u dialogue "Ozzione" chì vene cù u menù principiu Autocad.

Golgi Alvarez

Scrittore, ricercatore, specialista in Modelli di Gestione di u Territoriu. Hà participatu à a cuncepimentu è l'implementazione di mudelli cum'è: Sistema Naziunale di Amministrazione di Proprietà SINAP in Honduras, Mudellu di Gestione di Municipalità Conjunte in Honduras, Modellu Integratu di Gestione di Catastru - Registru in Nicaragua, Sistema di Amministrazione di u Territoriu SAT in Colombia . Editore di u blog di cunniscenza Geofumadas dapoi u 2007 è creatore di l'Accademia AulAGEO chì include più di 100 corsi nantu à temi GIS - CAD - BIM - Digital Twins.

Artìculi Related

Lascià un cumentu

U vostru indirizzu email ùn esse publicatu. campi, nicissarii sò marcati cù *

Torna à u buttone di prima