Passatempi / ispirazioni

Cendri d 'un animale ardenti

Era un ghjornu tradiziunale, di aeroporti stressanti, di cunferenze in inglese geomaticu è di lombalgia da u pesante Toshiba chì stava macellendu ghjustu in a spalla destra. Dopu un paiu d'ore di ritardu di volu avia tastatu dui caffè è una barra di cicculata. Per perde u tempu avia compru una versione speciale di Live to Tell-Da García Márquez-, attu cù quale l'impiigatu m'hà datu un separatore cuncepitu interessanti nantu à u quale aghju ripetutu u mo nome, pruvendu un marcatore chì finalmente ùn aghju micca compru. Rassignatu à aspettà, aviu pusatu in una stanza duve paria esse persone chì ùn avianu più nunda à fà.

Quandu aghju intesu a chjama per avvicinassi à a Terminal 27, mi sò alzatu cum'è un suldatu è sò andatu immediatamente à circà una sedia vicina. Quandu aghju cacciatu u mo libru, chì avia divuratu circa 43 pagine, aghju capitu chì u separatore era mancante, mi sò arricurdatu di vedelu falà da a mo sedia, allora sò riturnatu à a ricerca à a fretta.

Quandu sò ghjuntu eru familiarità cù u visu di una signora chì cù e so ghjambe incrociate è una strana valisgia verde s'era stallata nantu à a sedia. Pudia vede u divisore quì sottu, mi sò affrettatu è l'aghju dumandatu cun educazione di permette mi di piglià qualcosa sottu à a so sedia. Mi tirò un sguardu lestu è viotu è piegò subitu u troncu per fà lu da per ellu. Pigliò u separatore è u fighjò per qualchì siconda, dopu mi vide cù a so sopracciglia ghjusta è in quellu momentu stessu a mo vita si hè ghjalata cum'è una charamusca.


Dapoi mesi aghju dedicatu i mo rigali piattati à scrive lettere incaricate à un coppiu di cumpagni di scola da u primu annu, unu da u secondu annu è unu da a scola, chì per cinquanta centesimi anu pigliatu 17 di e mo linee per ragazze chì si sò innamurate di e mo parolle è si sò innamurati di mè. i so nomi. Eranu quelli anni chì credi chì u mo visu, piattatu daretu à una pessima acconciatura laterale è u peghju di ùn esse di a capitale, ùn m'averebbe mai permessu una risposta pusitiva di una zitella, menu di quella chì hà illuminatu i mo ochji trè sedie davanti à mè. a mo fila. Disposatu à ùn consegnalla mai, li avia scrittu una lettera cù a cura di sta stessa storia, cun parolle chì ùn aghju mai messu in e missive mercenarie. L'avia piegatu cum'ellu dicia u furmatu è avia assai intrecciato l'iniziali di i nostri nomi.

Un ghjornu aghju decisu di dalli à ellu, a scusa era zitellina ma mi sò messu ghjorni à pianificà. A matina li aghju dumandatu di imprestami u librettu di Studii Suciali, à mezu avia messu a lettera, ghjustu in a sezzione ch'ella duvia studià per ùn cascà in u schernu di u Prufissuri Elida cù a so molesta quistione di a matina 7.

"U vostru libru di libru", dissi, mentri la manu mi stava tremendu cum'è chì un'unza di droghe o una rivista pornografica intrìanu in l'furmazioni.

Allungò a manu è mentre mi guardava cun un surrisu educatu, tramindui asistimu à a lettera falata in pianu. Aghju trimatu cum'è quandu u babbu di Cucaracha Ci hà trovu à rubà a canna, aghju pigliatu i so ochji è aghju pussutu vede cumu a so fronte si soltava, po si piegò per piglià a lettera è po e so sopracciglia si allungavanu, s'allungavanu è solcavanu torna mentre chì cù a manu chjudia a lettera. Tandu a so sopracciglia s'affundò è mi vide chì e so labbre delicate danu un surrisu di curiosità, di sconciu è di magia.


Hè stata a ragione perchè aghju ricunnisciutu accuratamente a so spressione quandu aghju pigliatu u separatore, mi hà trasportatu immediatamente chilometri in una sola seconda quasi 23 anni dopu. Deve avè lettu u mo nome -sicuru chì nimu hà più-. Hà sulcatu tramindui sopracciglia in u centru, li hà arricciati è mi hà guardatu in un mumentu chì solu u destinu puderia avè arrangiatu. E so belle sopracciglia s’allargavanu sconcertate, subitu i so dui ochji scintillavanu, tremavanu, è a so bocca delicata facia a stessa spressione chè quellu dopu meziornu in classe. Educazione Civica.

Aghju congelatu, aghju allargatu a manu cum'è un zombie per dumandà u separatore è quandu e so dite toccavanu e mo, un currente elettricu mi passava per u core è e mo gambe tremavanu cum'è persiane verticali. Un pezzu mi hè entrutu in gola è una meza lacrima si hè furmata à a fine di l'ochju quandu aghju vistu quella faccia tenuta in u settore 1 di u mo album da anni. I so zigomi eranu listessi, cù un pocu di truccu, ombre di palpebre è asciugatura à u salone chì parianu micca esse a so abitudine ma li dava un toccu un pocu sfarente à ciò chì u internatu hà pruibitu. Ma era ella stessa.

Dopu, mentre tiniamu e mani, ignurendu u locu, e valisge è i rumori di l'altavoce, a capsula di u tempu s'hè aperta. I sei mesi di quellu annu mi sò passati i ricordi, dopu chì a mo lettettina li tocca u core è hà decisu di risponde mi parolle chì m'anu lasciatu una settimana sana cù dulore in u mo sternu. Bramava chì a classe venissi à vedela entre, ordinata cù a so gonna à i pioli, i capelli marroni impeccabili, affinchì mi pigliessi cun quellu sguardu chì mi dava vita tutta a matinata è a morte di notte. Tandu aspittavu cù impazienza a sessione di u dopu meziornu per ch'ellu mi dessi u librettu cù a piccula lettera chì avia da finisce in tasca. A classe durò un'eternità, impaziente hà suppurtatu inerte, per andà à leghje sette volte tranquillu, cù lacrime in u stomacu è dolore in l'internu -deep inside- D'ossi. Allora vulia chì fussi notte per ch'elli pudessinu spegne u lume. Aghju chjosu l'ochji è aghju vistu literalmente u so visu cù un mezu surrisu, e so sopracciglia sulcavanu, affundendu, surridendu.

U tempu ùn pare micca passà, e cose ùn avianu micca sensu d'esse, classi, persone, solu ella è eiu. Nimu hà mai dumandatu nantu à u sicretu di u librettu chì purtava duie lettere in uscita è duie lettere in uscita ogni settimana, cun frasi ch'ellu ùn avia mai scrittu à dumanda è risposte chì finu à allora ùn aghju mai immaginatu chì pudessinu vene da a so anima.

Hè cusì chì quella vita era in u internatu, amavamu cù tutta l'anima un visu chì ùn averiamu mai toccu, ochji chì ùn aviamu mai basgiatu, labbre chì avemu basgiatu solu cù furtuna. I pochi cuntatti arrubati eranu in a classa di u Insegnante di Lingua Italiana, quandu a lasciu usà u scalpellu per arruvinà u mo carrettu di legnu mentre li dava una lezzione chì avia solu u scopu di tuccà e so mani, attu à u quale hà rispostu cù piccule strette nantu à a punta di e mo dite. Quelli sò stati i momenti più sublimi di u romanzu, hà dettu -nantu à i carti- chì hà scioltu a so anima mentre à 13 anni a sensazione era cusì forte chì m'hà causatu leggere ejaculazioni di lubrificante è un desideriu di more à l'internu da l'euforia di gridà u so nome in Saturnu un lunedì mattina. A stu mumentu ùn mi dispiace più di cunfessà lu cusì grezzu, ma in quelli puberti anni, sicuru, tuttu era un ghjocu cumpletu cun ordinariu ordinariu.

Ma ùn nimu pruteghja si e cinni di quellu chì pò esse traspuntati da quelli cumpulatorii chì avemu acquistenu è duna un significatu à sta vita.


Ddu momentu di illuminazione ci hà datu à pena di tempu per attraversà un paru di parolle in l'aeroportu, ùn pareva micca necessariu è ùn avemu mancu realizatu quantu durò a presa di u dito. E so unghje delicate, senza lucidatura, mi strinsenu torna e dite è l’abbracciu era intensu. Aghju basgiatu u collu vicinu à e so orecchie cù u desideriu di pienghje, mentre sentia u so prufumu di rose in acqua, aghju pussutu sente un lamentu pietosu quandu li aghju dettu u nome -cum'ellu l'hà chjamatu- drittu à l'arechja, mentre sentenu i so pezzi chì pressu à u mio pettu.

Dopu, l'altavoce hà annunziatu u mo nome, avvertendu chì a porta avia da chjude. Mi sentu arrabiatu è in una seconda impulsiva l'aghju dumandatu u so email, l'hà scrittu in u separatore, aghju dettatu u mo ma aghju capitu a so povera capacità cù u segnu at quandu ùn pudia micca interpretà a parolla Gmail.

Ùn vi scontru, aghju tò, aghju dettu, à quale ellu rispose.
-Don't pèrdite, avete da scrive à mè

Ma ùn ci era nimu, perchè aghju pigliatu u divisore, mette in u libru è hè partutu cun un brevamentu abbraccio è l'impattu di a so muccuna in u collu.

Sò cullatu in aviò, bramosu chì a corsa a perda è u spaventu di u scontru furtivu. Tenia u libru contr'à u mo pettu cum'è s'ellu fessi parte di u mo esse, cum'è se a mo vita fussi quì, mentre mi preparava à sunnià. Qualchi secondi dopu u cumpagnu di viaghju hà cuminciatu à parlà cum'è una mitragliatrice, paria esse un tippu chì ùn pudia piantà di parlà. Ùn vulia micca perde stu mumentu cù un ciarlatanu chì mi parlava di mille cose in sei paragrafi senza rientro, allora l'aghju purtatu à u tema di García Márquez. Propiu in i mo piani mi paria d'avè lettu ognunu di i so libri, aghju preferitu U Pulito,allora l'aghju prupostu a mo copia, chì, cum'è previstu, ùn avia ancu lettu.

Aghju pigliatu u segnalibru, l'aghju messu in a mo stacca cum'è cù e piccule carte, po aghju chjosu l'ochji ... è l'aghju vistu torna. Quì, induve era pusatu da l'altra parte di u tribunale, sottu à a finestra di u Prof Raquel Ramos, cù e gambe incruciate è un sguardu persu. Eiu, da l'altra parte, nantu à u bancu di legnu, finu à chì i nostri ochji eranu cunnessi in un filu virtuale chì paria ignurà u ghjocu di basket, u fischju di u cunsiglieru, i pappagalli accantu o u puntu finale. M'arricordu di quellu viaghju in U Socorsu, da a piscina Azulera, Quand'ella purtava una camicetta aqua verde stretta ... u so surrisu duvia esse u listessu ma l'impattu unicu è indimenticabile. Dopu mi sò arricurdatu di u viaghju in San José del Potrero, –Più paddock cà San José-. Sta volta in l'uniforme turchinu chjaru di u coru di Profe Nancy ... cum'è anghjuli.

-Esdras preparava u so core, per sapè in leghje ...

È veramente l'hà fattu cum'è l'angeli.

A so divina faccia, finalmenti, hà carizziatu, è cù dui noite di suli, hà purtatu in un passaghju per mezu di i nuvuli.

A partenza da l'aeroportu hè stata rapida, u taxi mi hà purtatu à l'albergu è à un certu mumentu eru comodamente pusatu nantu à una sedia di stile Louis XV chì cercava a cunnessione wireless. Aghju messu a manu in a mo tasca per circà u separatore è ùn l'aghju micca trovu. Aghju messu a manu in l'altru, mancu a aghju trovu. Una paura hà invaditu u mo core è aghju cuminciatu à circà in altri lochi: in u libru, in u mo portafogliu, in a mo camicia, in u mo passaportu ... ùn era micca quì!

Pianu pianu, unu, l'altru, è di novu aghju passatu ogni brief in i mo bagaglii, mentre scartava ogni pezzu, un dulore in u mo pettu cuminciò à cresce. Dopu aghju cacciatu ogni vestitu finu à ch'e sò nudu, mi sentu cum'è un idiota per a seconda volta è quandu, inconscientemente, aghju cuminciatu à fà cucchiai, sò ghjuntu à a fatica conclusione.

-Chì Spazzatura! - Aghju stridatu cù u mo esofago. Mentre staccava i mo capelli, aghju imbuttatu in l'aria è aghju liberatu altre prufanità indegne à stu blog.


Hè statu qualchì annu fà. Ùn sò più se ricriminà a mo testardezza, se mette in discussione u destinu, assumemu chì simu tramindui cumplicati o dubitemu s'ellu hè veramente accadutu.

Ùn li possu esse chè grata per avè permessu di amà la al di là di i sogni, più d'una volta. Ùn puderia micca esse più fugace, ma in i dui casi, cù a sola ragione di ricurdammi chì esistu.

Novu ... Grazie.


Taken from there, quasi cu la stessa tinta, per qualchi lettori chì sanu chì ùn sò micca solu OpenSource.

Golgi Alvarez

Scrittore, ricercatore, specialista in Modelli di Gestione di u Territoriu. Hà participatu à a cuncepimentu è l'implementazione di mudelli cum'è: Sistema Naziunale di Amministrazione di Proprietà SINAP in Honduras, Mudellu di Gestione di Municipalità Conjunte in Honduras, Modellu Integratu di Gestione di Catastru - Registru in Nicaragua, Sistema di Amministrazione di u Territoriu SAT in Colombia . Editore di u blog di cunniscenza Geofumadas dapoi u 2007 è creatore di l'Accademia AulAGEO chì include più di 100 corsi nantu à temi GIS - CAD - BIM - Digital Twins.

Artìculi Related

6 Comments

  1. Hehe
    Dopu à 5 anni di blogging ... Se guardate a categuria passatempi è ispirazione, vedrete chì ci era sempre un articulu cusì.

    Saluti.

  2. Ùn avete capì, questu hè micca u male à quale in GEOFUMADAS hè questu da una secca femminile o quarchi cosa cusì, cursu. Jejejeje Sorri, ma quì chì ci sò parechje chì pensanu a stessa cum'è mè. Saluti à l'amici di Geofumari

  3. Iè, capitu chì hè difficiule per sapè cun più aterevule chì d'averebbe, quandu avete lettori chì anu riittatu i lilli assai assai.

    A salutazione.

  4. Hello Angela. Hè bellu ver see you here, thanks for the charisma chì fate.

    Un abate

  5. Nooooooooo Preferiscu L'Arte di a Guerra ... Aghju ancu lettu unu cusì è a fine ùn hè micca stata in un aeroportu ma in un molo screpoloso ... si hè fermatu tantu chì una lumaca hà generatu in i dita ... malgradu u so cuncepimentu i mormodi sò morti

  6. Chì bonu di leghje ti torna! Mi hai lasciatu incollatu à u schermu per cunnosce a fine ... ancu se aghju intesu chì stu separatore ùn si concretizessi 😉

    Grazie!

Lascià un cumentu

U vostru indirizzu email ùn esse publicatu. campi, nicissarii sò marcati cù *

Torna à u buttone di prima