cadastreGPS / Agriculture

U Catastu Municipale, chì metudu hè cunvenutu

Parechji anni di indagine, è sta dumanda hè sempre assai cumuna. Chì mètudu hè u megliu per fà un cadastru?

Ammitemu chì ùn si tratta micca di una ricetta, postu chì ci sò sfarenti cundizioni chì devenu esse presi in contu è ogni metudu pò avè variabili opposte in diversi territorii. Dunque per dà luce à u postu, masticemu certi aspetti chì ponu esse utili per e decisioni, incidentalmente per salvà a produttività di un forum di discussione iniziatu un paiu di ghjorni fà.

metudi log acre

Perchè u cadastreu cumuni.  Aghju sceltu questu, perchè u post hè applicàvule à un ambiente, in u quale una cumuna vole fà u so cadastru, sia cù i so mezi o cù u sustegnu di un prugettu di cuuperazione. Ùn s'applica micca à un grande prughjettu di mudernizazione à u livellu regiunale o naziunale, guidatu da una entità centralizata, chì avarà cundizioni megliu per esecutà u prugettu è più soldi da spende ... ma ancu più indicatori di surplus da scuntrà.

A situazione hè, dunque, a municipalità, taglia rigulari, chì hà da esse a più circa 5,000 palazzi urbanu in i principali paisi, circa 4 grossi cumunità, ma cù menu di proprietà 1,000 e àutri casali, o ciò chì ti chjamanu i un altru side, rustic.

U cadastre per ciò chì. Questu hè impurtante da definisce, perchè i criteri di precisione per un catastru cù un approcciu ghjuridicu ùn seranu micca listessi se l'approcciu hè solu fiscale o di cuntrollu di l'usu di u terrenu. Ancu perchè s'ellu ci hè un metodolozia appraisal, a misurazioni di l'edificazioni o a valurizazione di u labbiraghju permanente devendenu altre criteriu per fà u prucessu più efficaci.

A priorità per una cumuna chì ùn hà micca un catastru ùn hè micca in a so precisione, hè in avè lu cum'è un locu per aduprà. Dunque duverebbe cunsiderà i metudi chì sò durevuli, chì aiutanu à finisce l'indagine cumpleta di a cumuna, à dedicà si à aduprà, l'aghjurnà è migliurà a so precisione.

Arcuni metudi chì aghju pruvatu.  L'ultimi quattru anni avemu pruvatu dui alternattivi, sicondu i cundizzioni di u cumuni, quì ponu sunturà parechji:

  • Fotogrametria  Pocu à pocu, in e zone urbane stu metudu hè in disusu, soprattuttu perchè ùn hè micca ecunomicu in quantu à a so precisione. Nisuna cumpagnia farà un volu à un'altitudine di 10,000 metri attraversu una zona urbana assai chjuca, falla per tutta a municipalità pò esse inaccessibile cù i so fondi. Dopu, se a fotointerpretazione hè aduprata in e zone urbane, hè sempre necessariu misurà i fronti è infine a precisione ùn serà micca assai bona in e zone induve a ghjente tira un cultellu di 10 centimetri. Tuttavia, in u casu di e zone rurali hè assai praticu perchè una copertura più grande si ottiene senza a necessità di passà per ogni cunfine è a precisione hè relativamente sufficiente postu chì i terreni anu grandi superfici. 
  • Photointerpretation + GPS. Se avete l'ortofoto, pò esse applicata perfettamente à a zona rurale cù risultati assai boni. Per chjarificà, parlemu di una ortofoto da una fotografia aerea, postu chì l'immagine satellitare ortorettificata chì avà hà un pixel menu di un metru hà troppu distorsioni in e zone di topografia irregulare, per questa grazia hè megliu aduprà l'ortografia di Google. In pratica aghju osservatu chì cumminendu l'usu di l'ingrandimentu stampatu (ortofoto) è u GPS di bassa precisione (Garmin da 3 à 5 metri) porta risultati più pratichi ch'è pizzicà e fotografie aeree è u stereoscopiu è poi passendu à l'ingrandimentu. 
    Ùn dicu micca chì sò dispunibuli ma dubbiosi per i prughjetti di e piccule cumune, in a so validità nanzu à altre strutture chì permettenu avà u GPS cun visualizazione raster o perchè ùn hè micca sempre pussibule d'avè dispunibili i pari o risorse umane capaci di ammaestrà a tecnica. U pugnu di e fotografie ùn porta micca vantaghji in materia di precisione, perchè solu a larghezza di un rapidgraph nantu à una ortofoto stampata 1: 10,000 serà di 10 metri più l'errore chì u software d'ortorettificazione hà digià accumulatu. Ancu a quistione se u bordu di una cullina chì u stereoscopiu mostra assai bè, ma ùn hè micca vistu in una stampa, hè scartata perchè a pratica mostra chì questu hè pussibule per un tecnicu chì vene da u metudu convenzionale, un novice ùn la vedrà per alcunu tramindui metudi è sarete megliu à piglià un paiu di punti GPS per uttene i vostri cuscinetti. E dopu cù l'interpretazione di altri ditaglii cum'è l'usu di u terrenu, e tecniche attuali di telerilevamentu facenu un travagliu megliu è più prezzu cù una classificazione cuntrullata.
  • metudi log acre GPS + compass.  Stu metudu hè assai praticu sè avete pocu soldi. L'aghju adupratu in e zone urbane, apprufittendu di una coppia di GPS di precisione submeteru per trasfurmà a rete stradale, è aduprendu una bussola per attaccà l'estremità. Cum'è a cinta hè aduprata per misurà i fronti, l'errore hè trasferitu in strada, lascendu una relativa precisione di frontiere in menu di 10 centimetri è assoluta in quantu à l'amarraggi cù GPS vicinu à u metru. Duvete misurà i fondi è piglià i corsi cù triangulazione. Ùn hè micca appruvatu se l'indagine hà implicazioni giuridiche, se tituli di pruprietà o certificazioni cadastrali cun valore legale seranu dati; Per quessa, occuperà una ispezione di campu à u mumentu di a dumanda.
  • metudi log acre GPS + stazzione totali.  Stu metudu hè funziunatu, perchè permette una precisione bè è infurmazioni in Dimensioni 3 chì prima o poi serà utile. Richiede una coppia di GPS per georeferenzà i primi dui punti di partenza, è di piglià uni pochi - abbastanza - di punti di cuntrollu per impedisce un errore di piglià una vista posteriore sbagliata. Ùn hè micca necessariu avè una stazione tutale, chì pò esse affittata, è ancu i punti GPS chì ponu esse assunti individualmente. I fondi duveranu sempre esse misurati, chì ponu esse supportati da l'ortofoto, a bussola o a triangulazione da amarraggi, chì hè u più adattu.

Quale ricordate.

S'ellu tocchi à mè di decide, per urbanu andaraghju per stazione tutale. Pigliendu alcuni zitelli fora di u liceu in informatica, furmenduli, è liberenduli per prosperà l'opere. Ancu per una municipalità o cumunità o cunsorziu di cunsiglii, l'acquistu di una stazione tutale chì costa 7,000 $ ùn hè micca un male investimentu, postu chì l'usu al di là di u catastu in l'indagine, a messa in opera o l'esecuzione di prughjetti di ingegneria hè un bonu investimentu. Basta à circà a furmazione di e risorse umane.

E in questu quì parlemu di una stazzione tutale cumplitiva, robotica ùn hè micca applicà à l'ambitu induve u travagliu hè pocu prezzu è induve si mette a mità l'ochju l'stazione, u telefuninu sò stati ... E se avete tandu l'onore.

In cunclusione, quellu chì decide u metudu deve capisce chì a carta cadastrale serà sempre un riflessu imprecisu di a realtà. È quantunque sia precisa a nostra misurazione attuale, in pochi anni seranu interrugati per a so inaccurazione relative à rispittà à una muntagna di Mars.

U megliu mètudu hè quellu chì hè sustinibule cù i fondi propri, u so invistitu hè ricuperatu in u cortu termini è cù quale avemu u munumentu cumunqui sviluppatu solu in dui tempi di guvernu.

Golgi Alvarez

Scrittore, ricercatore, specialista in Modelli di Gestione di u Territoriu. Hà participatu à a cuncepimentu è l'implementazione di mudelli cum'è: Sistema Naziunale di Amministrazione di Proprietà SINAP in Honduras, Mudellu di Gestione di Municipalità Conjunte in Honduras, Modellu Integratu di Gestione di Catastru - Registru in Nicaragua, Sistema di Amministrazione di u Territoriu SAT in Colombia . Editore di u blog di cunniscenza Geofumadas dapoi u 2007 è creatore di l'Accademia AulAGEO chì include più di 100 corsi nantu à temi GIS - CAD - BIM - Digital Twins.

Artìculi Related

3 Comments

  1. U mo ziu era mortu è vogliu cambià u nome è seguità pagu.

  2. A situazione hè, dunque, a municipalità, taglia rigulari, chì hà da esse a più circa 5,000 palazzi urbanu in i principali paisi, circa 4 grossi cumunità, ma cù menu di proprietà 1,000 e àutri casali, o ciò chì ti chjamanu i altra parte, rustica

    4,787 immubiliare urbana, immubiliare urbana 2,138 in cità petite, ètuli campane 18,000.

    Sì, questu è una altra parte di l'acqui.

    Sì, in 8 anni, cù l'accordu / accordu / presentazione di mutori in periodu di 5 anni è a reinvestimentu di una parte di i fondi acquistate, se ci hè un imposte di a pruprietà.

    Un cumuni grandi occupanu più soldi, micca necessariamente più tempu.

  3. "Avemu tutta a municipalità risuscitata in solu dui periodi di guvernu?"

    Quantu hè quellu patronu?

Lascià un cumentu

U vostru indirizzu email ùn esse publicatu. campi, nicissarii sò marcati cù *

Torna à u buttone di prima